Determinare vicii de refracție

Ochiul hipermetrop are puterea refractivă insuficientă în comparatie cu lungimea axială. Cuvântul hipermetropie provine din “hyper” = în exces, “met” = măsurare şi “opia” = a ochiului.

În trecut, hipermetropiei i s-a acordat mai puţină atenţie decât altor vicii de refracție (miopia) deoarece s-a considerat că este cauzata aproape numai de factori genetici şi ereditari. Hipermetropia duce la scăderea acuităţii vizuale atât în vedere departe, cât şi în vedere aproape, în funcţie de capacitatea de acomodare, deşi cele mai importante simptome specifice se manifestă în vedere aproape. 

La copii, hipermetropia a fost asociată cu abilitate scăzută la citit, cu rezultate mai slabe la testele de inteligenţă, cu dificultăţi la învăţat şi întârziere în dezvoltarea abilitătilor de percepţie vizuală.

Printre cele mai frecvente semne că pacientul suferă de hipermetropie se află:

• dificultatea în a vedea/distinge obiecte aflate în apropiere;
• dificultatea în lecturarea cărților/ textelor aflate la o distanță mică;
• oboseală oculară, cefalee și migrene accentuate asociate activităților ce implică apropiere: citit, pictat, cusut etc.;
• tendința de a de a face ochii mici pentru a distinge obiectele/ persoanele aflate în apropiere sau de a depărata obiectul de ochi.

Astigmatismul se identifică prin efectul de privire nu doar încețoșată, ci și dublă sau deformată. Acest lucru se datorează corneei cu o suprafață neregulată care determină focalizarea luminii în mai multe puncte pe suprafața retinei. Astfel, imaginea se creează și este transmisă la creier într-un mod eronat sau denaturat.

Prin astigmatism, atât vederea la distanță, cât și cea la apropiere, sunt afectate. El poate apărea în mod independent sau însoțind și alte vicii de refracție: miopie sau hipermetropie.

Cele mai frecvente simptome pentru astigmatism sunt:

• vedere încețoșată;
• imagine dublă/distorsionată;
• oboseală și dureri de cap;
• vedere nocturnă afectată;
• dificultatea în a distinge litere/ cifre asemănătoare ca formă (ex. E și F).

Atenție! De multe ori, simptomele de astigmatism sunt confundate cu cele de keratoconus, o boală degenerativa care se manifestă prin deformarea globului ocular din sferă în con. De cele mai multe ori însă, astigmatismul apare și ca o consecință a instalării acestei afecțiuni.  Pe măsură ce keratoconus avansează, acesta va manifesta și simptome specifice: imagini fantomă, halouri, sensibilitate pronunțată la lumină. 

Este indicat, astfel, să mergeți frecvent la medicul oftalmolog fie că ați fost diagnosticat deja cu vicii de refracție, fie că vă confruntați cu o simptomatologie caracteristică. Specialistul va stabili dacă este vorba într-adevăr de simple vicii de refracție (miopie, hipermetropie ori astigmatism) sau de afecțiuni mai complexe, cum este și acest keratoconus.